la-Drobeta Turnu Severin.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii severinenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Peștera Izverna, legendă și miraj

Agerpres

 

Peștera Izverna, situată în munții Mehedințiului, la altitudinea de 600 de metri, este una dintre cele mai renumite rezervații speologice din Europa. Ea a devenit celebră și mult căutată de străini după ce Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat în secțiunea "Explorări ale secolului XX" din serialul "Muzeul Smithsonian din Washington".

Președintele Asociației Speo Alpin Mehedinți, Alexandru Popa, consideră că, în țară, peștera Izverna a devenit cunoscută mai mult după 1989, când în zonă au început să apară niște hărți cu presupuse comori ascunse în adâncuri.

''Căutătorii de comori sunt continuu atrași de legenda care spune că împărăteasa Maria Tereza ar fi scufundat înt-un lac al peșterii un depozit de argint aparținând Imperiului Austro — Ungar. Folclor sau nu, se spune că și tezaurul național al Serbiei ar fi fost îngropat aici în vremea în care cei doi prinți moștenitori, Milan Obrenovici și Mihail, își revendicau tronul, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comoara fiind transportată cu 80 de care cu poveri', a relatat Alexandru Popa.

De-a lungul ultimilor 150 de ani, în satele din Munții Mehedințiului au apărut zeci de povești legate de comoara sârbilor. Acestea susțin că, după ce meșterii au amenajat patru încăperi în care au depozitat-o, soldații i-au omorât pentru a păstra secretul, iar ei, la rândul lor, au fost otrăviți și aruncați într-un hău din care acum izvorăște vâna unui izvor.

''Pentru prima oară, Peștera Izverna a fost explorată de biospeologul C. N. Ionescu pe o porțiune de 200 metri, a cărei descriere a publicat-o în 1914. În anul 1951, P. A. Chappuis și A. Winkler au făcut o descriere mai amănunțită a galeriei cercetate, iar în perioada 1964-1967, V. Decou a făcut aici cercetări de biospeologie mai amănunțite, urmat fiind, în 1973, de C. Goran care a și reușit să întocmească primul plan al peșterii. În 1979, o echipă a Cercului speologic ,,Focul Viu' , condusă de S. Roată, a recartat peștera, descoperind galerii noi, lungimea acestora fiind apreciată la 1.800 metri', a precizat Alexandru Popa.

Peștera Izverna, susțin specialiștii, are cele mai multe enigme din lume, destule dintre acestea neputând fi descifrate nici astăzi, când există mijloace tehnice ultramoderne pentru explorări. În multe puncte există capcane, porți din stânci care se închid și se deschid, lăsând apa subterană să inunde galeriile, tavane și pereți care în aparență se prăbușesc spre curioșii ajunși în adâncuri. În anul 1980, Florin Paroiu și Costel Vanau, pionieri ai scufundărilor din România, au fost primii care au străbătut tainicul Sifon Verde, lung de 50 de metri, apoi Sifonul Galben, dar nu au putut trece de Sifonul Negru, cel mai mare din România, având peste 400 metri lungime și o denivelare/cascadă de 40 metri.

Din Peștera Izverna pornește izvorul carstic cu cel mi mare debit din județul Mehedinți, lucru care i-a determinat pe localnici să-l capteze și să alimenteze cu apă potabilă localitățile din aval. În subteran, în galeria principală adică, se pătrunde din exterior printr-o poartă cu dimensiunile de 4x3 metri. Se escaladează câteva marmite, apoi se ajunge printr-un coridor la câteva lacuri cu apă de infiltrație, adânci de 75 centimetri. După ce mai parcurgi în jur de 50 metri, îți apare în cale un lac în toată puterea cuvântului, cu valuri, numit Lacul Verde, care îți dă senzația că ai ajuns pe un alt tărâm, într-o lume paralelă. Pe acesta nu-l poți străbate decât cu barca pneumatică, susțin speologii.

,,Peștera continuă cu Galeria Fosilă, cu sala stalagmitelor, lungă de 80 de metri, la capătul ei aflându-se Vestiarul Scafandrilor, o sală de prăbușire. Pentru turiști sau aventurieri, dincolo de Sifonul Scurt, drumul se închide, sau mai bine spus se termină într-un puț adânc de 48 metri. La fundul acestuia, probabil, se întinde o lume plină de fantasme, fiindcă nu puține au fost cazurile când apa sa a adus la suprafață monezi de aur, un pocal și cranii omenești, dovadă că legendele au și un suport în realitate', a afirmat Popa.

Dar Peștera Izverna, în ultimii 50 de ani și-a cerut și tributul. Mulți curajoși și-au pierdut viața în măruntaiele ei. Pe 15 noiembrie 2002, speologii maghiari Pazmendy Lorand (41 de ani) și Szighety Gyorgy (37 de ani) au dispărut în adâncuri, atrași de un miraj, o lumină palidă, ca un magnet. Când au ajuns în apropierea ei, au fost atrași de o forță nevăzută, duși în adâncuri și înecați. La toate acestea fuseseră martori colegii lor din grupul de speologi care veniseră de la Budapesta, București și Drobeta Turnu Severin ca să stabilească un nou record în materie de scufundări subacvatice în peșteră.

''Oricâte capcane ar ascunde Peștera Izverna, speologii nu vor renunța să o cerceteze. Adâncurile ei trezesc în fiecare dintre noi dorința de a o cunoaște, de a spune o dată că pe Terra nu mai sunt mistere', a concluzionat speologul Alexandru Popa.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro      |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014