la-Drobeta Turnu Severin.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii severinenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Cetatea Severinului, perla turismului mehedințean

Agerpres

 

Cetății Medievale a Severinului i se atribuie trei posibile origini: una latină, asociată numelui împăratului Traian Septimiu Severus, alta slavă, derivând din cuvântul severnâi, tradus prin ,,din nord', ,,nordic', ultima - religioasă, cu aluzie la Severin din Noricum, sfânt protector în Evul Mediu al bisericii latine descoperită în perimetrul ruinelor acestora.

Cetatea-fortăreață a fost ridicată pe malul Dunării, la 500 de metri de castrul roman și podul roman construit de Apollodor din Damasc.

În secolul XIX a fost identificată în zonă și o cetate dacică anterioară, care poate fi văzută pe Columna lui Traian din Roma. Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul istoriei, din 1936, au stabilit că cetatea a fost ridicată în mai multe etape.

Gloria sa a durat din secolul al XIII-lea până în anul 1524, când a fost distrusă de otomanii lui Soliman Magnificul. Existența ei a fost legată de cea a cavalerilor ioaniți care o menționează în diploma lor drept Castrul Zewrini.

Istoria consemnează că pentru păstrarea statutului ei de punct strategic de apărare a hotarului de la Dunăre a murit Litovoi, iar Basarab I îl va umili în 1330, la Posada, pe Carol Robert de Anjou.

Cetatea Severinului avea să joace de-a lungul timpului un rol important pentru Țara Românească, când ungurii au atacat Oltenia, Andrei al II-lea al Ungariei avea să organizeze aici Banatul de Severin, primul ban cunoscut de istorie din preajma anului 1233 fiind Luca care, se pare, a continuat construcția ei peste ruinele cetății-colonie Drobeta.

În 1259 cavalerii ioaniți se retrag și zidurile ei rămân apoi timp de două secole în bătaia tunurilor tătare, bulgărești și turcești.

,,Prima cetate de la Dunăre, în 1524, când se afla în grija lui Neagoe Basarab, a fost atât de mult distrusă de turci încât doar Turnul lui Sever, înalt de 22 metri, lung de 9 metri și lat de 2,5 metri, a mai rămas pe verticală.

În interiorul ei, în 1406. Mircea cel Bătrân, care a înființat aici Bănia Severinului, a semnat un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei, Pippo Spano fiind numit să se ocupe cu restaurarea zidurilor', a precizat primarul municipiului Drobeta Turnu Severin, Constantin Gherghe.

Planul cetății avea să fie reconstituit în 1936 de prof. dr. Al. Barcăcilă, care executa săpături arheologice în incinta ruinelor de unde a recuperat un bogat material arheologic (drugi, fier, aramă, ghiulele de piatră, țeava unui tun de bronz etc.).

Cetatea avea forma dreptunghiulară, cele două ziduri fiind construite din pietre de râu neprelucrate, lipite cu mortar.

În centrul cetății s-a descoperit o capelă construită parțial cu materiale luate de la castrul roman Drobeta, mai multe morminte, un cuptor-vatră pentru topirea fierului, o biserică ortodoxă și una catolică, o fântână.

,,După distrugerea ei de către turci, Cetății Severinului i se atribuie numele emblematic de doliu Cerneți (cernii). Severinenii au fondat o altă așezare mai ferită de incursiunile turcești la aproximativ trei kilometri spre nord-est, peste râul Topolnița. Astfel localitatea de azi — Cernețiul, care pe la 1602 era o moșie a fraților Buzești, va deveni capitala administrativă și comercială a regiunii Mehedințiului, fiind folosită deopotrivă de ruși și de austrieci. În anii care au urmat, zidurile cetății se prăbușeau, acoperind parcă istoria și amintirea celor care s-au jertfit pentru apărarea lor', a afirmat Gherghe. 

Printr-un proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 de la Uniunea Europeană, Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a obținut 14 milioane de euro pentru salvarea de la distrugere a Cetății Severinului și a Palatului cultural Teodor Costescu.

,,Lucrările de reconstrucție și conservare, începute cu aproape trei ani în urmă, vor fi terminate în 2015. Atunci Cetatea Severinului va avea semeția ce i-au dat-o, de-a lungul timpurilor, ziditorii ei. Este cunoscut faptul că aceștia au fost foarte mulți, aproape 300 de ani, după fiecare bătălie dată aici împotriva turcilor și ungurilor, pentru apărarea Țării Românești, trupul cetății a fost ciopârțit. Cetatea Severinului este zilnic, chiar și acum când este un șantier, vizitată de aproximativ 300 de turiști veniți din toate colțurile lumii, la aceștia neadăugându-se locuitorii orașului de astăzi care vin să se aprovizioneze cu apă de izvor de la fântâna din apropiere', a adăugat Gherghe.

El crede că cele mai frumoase cuvinte despre aceste locuri pline de legendă au fost scrise de Alexandru Vlahuță în celebra sa carte 'România pitorească'. ,,E plin locul acesta de amintiri străvechi. Pe-aici au curs, acum 18 veacuri, legiunile romane, menite-a răsădi un popor nou în campaniile pustiite ale Daciei. Aici și-a întemeiat mai târziu Septimiu Sever straja răsăriteană a împărăției lui, "Castrele Severiane", din cari se mai văd și astăzi urme (Turnul lui Sever) în grădina publică a orașului, așezată deasupra portului, pe-o terasă-naltă, de unde se deschide una din cele mai frumoase priveliști pe Dunăre.

Aici a fost odată capitala Olteniei, scaunul vestiților bani ai Severinului, a căror obârșie se pierde în adâncimea vremii, dincolo de descălecătoare. 

Aici, pe pământul acesta, sfințit de jertfe mari și de prețioase amintiri, se ridică azi Turnu-Severin, unul din cele mai însemnate porturi ale României, oraș apusan, cu clădiri frumoase, cu școli mărețe, cu uliți largi și drepte — cetate întărită odinioară, apărată de-un șanț adânc pe care, la vreme de primejdie, îl umplea într-o clipă la Dunăre, puind-o astfel subt o pavăză de apă din toate părțile, strângând-o la sân, ca pe-un copil iubit, sub brațul ei ocrotitor'.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro      |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014