la-Drobeta Turnu Severin.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii severinenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Bisericile de lemn din Mehedinți, comori de spiritualitate românească

Agerpres

 

Bisericile de lemn din zona Plaiul Cloșanilor sunt atestate documentar în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În lucrarea "Inscripții din bisericile României", Nicolae Iorga arată că acestea au fost așezate pe temelia unor bisericuțe-bordeie, construite din pământ și paiantă. Această afirmație este confirmată de un hrisov din vremea lui Vladislav I, care l-a susținut pe Sfântul călugăr Nicodim să ctitorească în anul de grație 1370 mănăstirea Vodița.

''Din acea vreme există indiciul că pe meleagurile noastre a existat o viață religioasă normală. Din păcate, oamenii nu aveau posibilitatea să înalțe lăcașe de cult monumentale', a declarat pentru AGERPRES profesorul și etnologul Cornel Boteanu.

În opinia sa, în nordul județului Mehedinți, conform unei catagrafii din secolul al XIX-lea a Țării Românești, existau în jur de 200 de biserici, toate construite din lemn, semn că locuitorii din zona de munte au fost interesați să-și perpetueze patrimoniu etno-cultural-spiritual moștenit de la străbuni. 

''Din păcate, doar în jur de 80 de astfel de așezăminte religioase se mai păstrează. Majoritatea dintre ele au fost înălțate în cimitire și sunt rar utilizate pentru săvârșirea orânduielilor ecleziastice', a afirmat Boteanu.

Abandonarea multor biserici din lemn, unele avariate de furia naturii, altele îngenuncheate parcă de timp, le-a grăbit dispariția, intrând într-o uitare nejustificată.

,,În vremea unor domnitori, acestea reprezentau, simbolic, victoria asupra răului, locul unde omul se putea întâlni cu divinitatea și unde își putea mărturisi durerile cugetului și ale trupului', a spus Boteanu.

El crede că prin înființarea ,,Geoparcului Platoul Mehedinți' se pare că s-au pus bazele unei strategii în ceea ce privește protejarea acestor biserici introduse pe lista monumentelor istorice dar, în afara unei inventarieri, nu prea s-a făcut nimic, doar comunitățile locale reușind cu eforturi uriașe să le mențină pe verticală.

,,Bisericile de lemn din Plaiul Cloșanilor și de pe Valea Coșuștei au o valoare ființial-spirituală de necontestat. Identitatea neamului românesc, în această parte de țară, se datorează lor, ele fiind cele care în timpul necontenitelor frământări socio-istorice au salvat credința și istoria românească', a mărturisit Boteanu.

Ceea ce determină zecile de mii de turiști să vină în pelerinaj la aceste bisericuțe nu este numai liniștea și tihna pridvoarelor lor, unde ajunge mirosul de cetină din pădurile din apropiere și foșnetul izvoarelor, ci ochii vii, tămăduitori, ai sfinților zugrăviți pe lemn, de meșteri cunoscuți în întreaga Oltenie.

Că este așa ne demonstrează afluxul de oameni ai muntelui care încă mai vin la biserica din Comănești unde există o icoană din 1495, restaurată în 1883 de Simion Zugravu, la biserica din Ponoarele, unde se află o icoană făcătoare de minuni a Sf. Ioan Botezătorul, pictată în 1762.

,,Picturile din bisericile vechi hotărnicite în partea de nord a Mehedințiului, realizate în tempera și ulei, se disting prin compoziții încărcate de simboluri și colorit de flacără pe fonduri închise. La majoritatea se observă o influență de factură populară, unele chipuri de sfinți și ctitori fiind personificate cu accesorii vestimentare preluate din habitatul local. Bisericile noastre de lemn, dacă ar exista interesul să fie scoase din anonimat, ar întrece în celebritate Cimitirul vesel de la Săpânța', a adăugat Boteanu.

Potrivit sursei citate, bisericile vechi de lemn din Mehedinți depun mărturie despre cultul pentru morți, identic cu cel din civilizația romană, o Parentalia. Despre cultul triburilor dacice care au ajuns până în zilele noastre, a lăsat scris și Herodot în Istoriile sale, dar ne vorbesc, la fel de bine, icoanele, pietrele tombale cu inscripții antequem, troițele care le împodobesc și cărțile sfinte care încă mai păstrează între filele lor îmbătrânite lacrimile și razele de bucurie ale ochilor ce le-au citit.

,,Bisericile din lemn din regiunea muntoasă a Mehedințiului sunt comorile și sufletul neamului românesc, porți deschise viitorimii spre trecutul nostru glorios', a conchis etnologul Cornel Boteanu.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro      |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014